Impozitul pe clădiri în formă actuală a noului Cod fiscal discutat de Parlament va crește și de zeci de ori pentru unele microintreprinderi, începând cu anul 2016, și va conduce la închiderea a cel puțin 10% din firmele românești din această categorie, a avertizat, marți, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România. Reprezentanții IMM-urilor au cerut Parlamentului să elimine din noul Cod fiscal creșterea impozitului local pe clădiri pentru firmele mici și mijlocii și în special pentru microintreprinderi. De asemenea, ei au cerut Guvernului să renunțe la creșterea diferențiată a salariilor unor bugetari, calficand-o drept “iresponsabilă”.
CNIPMMR cere Parlamentului reanalizarea din perspectiva IMM-urilor a prevederilor Codului fiscal privind calcul taxelor locale pe clădiri, în funcție de destinație – rezidențiale, nerezidențiale sau mixte -, cu cote de impozit între 0,08 % și 0,2% pentru clădirile rezidențiale, față de cota actuală de 0,1 %, iar pentru cele nerezidențiale între 0,2% și 1,3%, raportate la valoarea clădirii rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat (art. 458 din proiectul de Cod fiscal – n.r.).
De asemenea, Condiliul firmelor mici și mjlocii solicita exceptarea IMM-urilor sau cel puțin a microintreprinderilor de la noul sistem de calcul al taxelor locale pe clădiri și de la reevaluarea clădirii de evaluatori autorizați, cu menținerea pentru acestea a actualului sistem de impozitare, care stabilește cotele de impozit în funcție de proprietar și cu raportarea impozitului la valoarea contabilă.
IMM-istii avertizează că având în vedere că marea majoritate a IMM-urilor au sediul social la domiciliul întreprinzătorilor, o creștere importantă a impozitului pe construcții va avea efecte negative semnificative, costând în:
– “diminuarea numărului de întreprinderi (cel puțin 10% din IMM-uri urmând a de se desființa ca urmare a creșterii costurilor de funcționare);
reducerea activității IMM-urilor și decapitalizarea lor (aproximativ 30% din IMM-uri urmând a-și diminua activitatea)
– ceea ce va genera desființarea unui număr de aproximativ 100.000 de locuri de muncă, cu diminuarea veniturilor bugetare aferente acestora rezultate din impozitele și contribuțiile de asigurări obligatorii aferente salariilor noilor angajați, din TVA, taxe și impozite”
Președintele Consiliului, Ovidiu Nicolescu, a avertizat că prevederile din proiectul de Cod fiscal vor da posibilitatea autorităților locale să crească impozitul pe sediul social al unor microintreprinderi și de 40 de ori față de nivelul actual.
“Cea mai mare parte dintre microintreprinderi au sediul în propria locuință a fondatorului. Or, aceste majorări de impozit local de la două la 13 ori vor însemna foarte mult, pentru că majorarea se aplică la toată locuința, nu doar la o cameră pe care o folosește microintreprinderea ca sediu social.
Deci avem o majorare de două până la 13 ori pe o cameră și aceasta se multiplică cu 3-4 sau câte camere are întreprinzătorul. Vor fi microintreprinderi cu impozit pe clădire majorat de 40 de ori. 10% din microintreprinderi n-or să reziste, pentru că nu-și permit, va însemna multe milioane pe lună. Va fi ca la impozitul forfetar , când au murit 250.000 de firme. De aceea, am cerut ca IMM-urile și în primul rând microintreporinderile să nu fie afectate de această măsură. Vrem să rămână actualul sistem cel puțin pentru microintreprinderi”, a declarat Nicolescu într-o conferință de presă.
Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Energiei, ÎMM și Mediului de Afaceri, în România sunt circa 600.000 de microintreprinderi, adică firme care au cel mult 9 angajați și înregistrează cifra de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2 milioane euro.
În plus, Consiliul ÎMM acuza autoritățile că, prin introducerea obligativității reevaluării clădirii de către evaluatori autorizați, nu fac altceva decât să “creeze business pentru unii”.
CNIPMMR mai cere Parlamentului și Guvernului extinderea bazei de aplicare a măsurii scutirii impozitului pe profitul reinvestit în activități productive la:
– echipamente tehnologice, utilaje și instalații de lucru (grupa 2 ￢ Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe), inclusiv
– echipamente tehnologice (mașini, utilaje, instalații de lucru ￢ subgrupa 2.1.) și mijloace de transport (subgrupa 2.3);
– construcții industriale, inclusiv terenuri cu aceeași destinație (grupa 1 ￢ Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe);
– având în vedere că în formă adoptată de Parlament a Codului fiscal, art. 22 prevede limitarea scutirii pe profitul reinvestit doar la echipamente tehnologice, calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare, precum și în programe informatice – subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe.
În schimb, Consiliul IMM-urilor vrea menținerea măsurilor de reducere a fiscalității, de stimulare a investițiilor și a înființării de noi locuri de muncă, prin proiectul de Cod fiscal, însă cu respectarea țintei de deficit de sub 2% din PIB pe anul 2016:
– Reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 19% și menținerea TVA de 9% la anumite servicii și produse;
– Menținerea la 3% a impozitului pentru microintreprinderi;
– Cota redusă de 1% a impozitului pentru microintreprinderile nou înființate, pentru primii doi ani de la data înregistrării, dacă au cel puțin un salariat, care sunt constituite, pe o durată mai mare de 48 de luni iar acționarii/asociații nu au deținut titluri de participare la alte persoane juridice;
– Eliminarea taxei pe construcțiile speciale de 1,5% din valoarea activelor;
– Reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%.
Majorarea salariilor unor bugetari ar putea fi devastatoare pentru economie
Consiliul național al IMM-urilor mai cere Guvernului și Parlamentului să nu crească diferențiat salariile unor categorii de bugetari, până la adoptarea unei noi legi unitare de salarizare în sectorul de stat.
“Impactul strategic ar putea fi devastator dacă ne apucăm și dăm 25% la unii, 25% la ceilalți, dar noi nu știm de unde îi dăm. Asta este iresponsabilitate . Că vine anul electoral, că sunt tot felul de lucruri politice nu se poate”, a declarat Ovidiu Nicolescu, prsedintele CNIPMMR.
El a admis că mărirea salariilor în sectrul bugetar înseamnă o creștere a cererii de bunuri și servicii pe piață, cu efecte pozitive pentru mediul de afaceri, însă a atras atenția că efectele vor fi, de fapt, nocive, dacă majorarea de remunerații nu va ține cont de inflație și de taxe.
“Din punctul d evedere al mediului de afaceri, mărirea salariilor este de dorit pentru că se mărește cererea pe piață. Dar este de dorit, dacă nu provoacă inflație, dacă nu crește taxele. Trebuie făcută menținând funcționalitatea și necrescand deficitele. Pentru că altfel, ce câștigi pe o parte pierzi pe cinci”, a explicat profesorul Nicolescu.
În context, Consiliul cere autorităților:
– suspendarea măsurilor de creștere a salariilor unor categorii de bugetari până la aplicarea legii unitare a salarizării bugetarilor.
– aplicarea măsurilor de creștere a salariilor personalului bugetar să se realizeze doar după minimum un an de la adoptarea noului Cod fiscal, după producerea efectelor măsurilor de stimulare a investițiilor și înființarea de noi locuri de muncă, care să asigure generarea resurselor bugetare aferente unei creșteri susternabile a salariilor.
Sursa: Startupcafe.ro